Într-un mediu marcat de incertitudine geopolitică, acest pachet stabilește orientări de politică pentru statele membre, punând accentul în mod deosebit pe consolidarea competitivității, a autonomiei strategice, precum și a rezilienței și coeziunii economice și sociale ale UE, menținând în același timp sustenabilitatea fiscală.

Ciclul din 2026 al semestrului european oferă un cadru analitic solid pentru identificarea viitoarelor nevoi în materie de politici și de investiții într-o gamă largă de domenii, inclusiv cele care vizează reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale. În acest context, Raportul de țară pentru România din 2026 analizează evoluțiile economice și sociale și evaluează măsura în care România a pus în aplicare setul cuprinzător de recomandări specifice fiecărei țări, adoptat de Consiliu în 2025.

Pe baza analizei și a principalelor provocări identificate în rapoartele de țară, recomandările specifice fiecărei țări îi oferă fiecărui stat membru orientări adaptate.

Pachetul de primăvară invită statele membre să ia măsuri de politică pentru a consolida competitivitatea UE. În acest scop, României i se recomandă:

• să respecte în continuare ratele maxime de creștere ale cheltuielilor nete, cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv;
• să consolideze cheltuielile pentru apărare și gradul de pregătire. Acest lucru reflectă provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
• să se asigure că orice măsuri luate pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie sunt temporare.
• să ia în continuare măsuri decisive pentru a proteja sustenabilitatea finanțelor publice, inclusiv prin implementarea integrală a reformei pensiilor generale și speciale, prin conceperea și punerea în aplicare a unei reforme a salariilor din sectorul public care să conducă la o mai mare echitate și prin consolidare fiscală și consolidarea procedurilor bugetare pentru a asigura un control mai bun asupra investițiilor publice. Aceasta reflectă importanța îmbunătățirii planificării și a coordonării dintre ministerele relevante.
• să sporească colectarea globală a impozitelor ca procent din PIB, punând accentul pe eliminarea deficitelor de încasare a TVA și a impozitului pe profit;
• să asigure continuitatea reformelor și a investițiilor puse în aplicare în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență;
• să susțină ritmul de implementare din cadrul programelor politicii de coeziune;
• să stimuleze competitivitatea și să reducă disparitățile teritoriale prin promovarea investițiilor private, inclusiv în cercetare și inovare, și prin asigurarea unor investiții publice fiabile pe termen lung în cercetare și dezvoltare;
• să amelioreze calitatea și eficacitatea administrației publice la toate nivelurile de guvernare, digitalizarea serviciilor publice, precum și previzibilitatea și calitatea procesului decizional;
• să consolideze punerea în aplicare a cadrului de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat;
• să faciliteze investițiile în infrastructura de mediu și în transportul sustenabil și sigur;
• să continue decarbonizarea sectorului energetic prin stimularea flexibilității și a capacității rețelei sistemului de energie electrică, prin accelerarea introducerii surselor regenerabile de energie, precum și prin sporirea interconexiunilor transfrontaliere și a tranzacțiilor cu energie electrică;
• să consolideze participarea pe piața forței de muncă a grupurilor subreprezentate, accesibilitatea locurilor de muncă și participarea la educația și îngrijirea timpurie;
• să abordeze deficitul de competențe;
• să reducă riscurile de sărăcie și de excluziune socială prin extinderea protecției sociale și prin îmbunătățirea eficacității acesteia, menținând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.

Supravegherea bugetară în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere

În primăvara anului 2026, Comisia a evaluat respectarea de către statele membre a cadrului bugetar al UE. Evaluarea acoperă atât anul 2025, cât și anul 2026 și se axează pe creșterea cheltuielilor nete, ținând seama, după caz, de flexibilitatea prevăzută de clauza derogatorie națională pentru apărare. Comisia a evaluat, de asemenea, implementarea etapelor esențiale ale reformelor și investițiilor care au stat la baza unei prelungiri a perioadelor de ajustare bugetară, după caz.

Comisia a concluzionat că România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive. Vulnerabilitățile legate de deficitele bugetare și de cont curent s-au diminuat recent într-o oarecare măsură, dar rămân foarte semnificative, în timp ce competitivitatea costurilor continuă să se deterioreze, deși mai puțin decât înainte. Pe baza evaluării din 3 iunie 2026 a Comisiei cu privire la acțiunile eficace, procedura aplicabilă deficitelor excesive pentru România se suspendă.

În viitor, statele membre care iau măsuri pentru a consolida securitatea energetică a Europei și pentru a accelera tranziția de la combustibilii fosili pot solicita o flexibilitate bugetară limitată în temeiul actualei clauze derogatorii naționale pentru cheltuielile pentru apărare. La cererea statului membru, domeniul de aplicare al clauzei poate fi extins pentru a include măsuri, luate începând din februarie 2026, care reduc dependența de combustibilii fosili importați și, prin urmare, sporesc securitatea și reziliența Europei. În cadrul plafonului existent (1,5 % din PIB) pentru cheltuielile suplimentare pentru apărare în temeiul clauzei derogatorii naționale, se vor aplica, în mod specific pentru măsurile de reziliență energetică, un plafon anual specific pentru perioada 2026-2028 (0,3 % din PIB) și un plafon cumulativ (0,6 % din PIB) pentru aceeași perioadă. Este important de menționat faptul că această abordare asigură că toate garanțiile de sustenabilitate fiscală rămân integral în vigoare.

Etapele următoare

Comisia invită Eurogrupul și Consiliul să discute pachetul și să aprobe orientările prezentate astăzi. Comisia așteaptă cu interes să se angajeze într-un dialog constructiv cu Parlamentul European în ceea ce privește conținutul acestui pachet și fiecare etapă ulterioară a ciclului de coordonare economică al semestrului european.

Context

Semestrul european este un exercițiu anual care coordonează politicile economice și sociale ale UE. În cursul semestrului european, statele membre ale UE își aliniază politicile bugetare și economice la obiectivele și normele convenite la nivelul UE. Prin realizarea unei coordonări economice și sociale mai strânse, semestrul european urmărește să asigure o creștere economică sustenabilă, crearea de locuri de muncă, stabilitate macroeconomică și finanțe publice solide în întreaga UE.

Calendarul semestrului european urmează un ciclu de un an. În prima etapă, statele membre ale UE discută planurile lor economice și bugetare și convin asupra priorităților esențiale. În a doua parte a ciclului, cunoscută sub denumirea de „semestru național”, se preconizează că statele membre aliniază politicile naționale, în special bugetele naționale pentru anul următor. În plus, Comisia Europeană poartă un dialog periodic cu statele membre și cu părțile interesate, pe întreg parcursul anului.

Pentru informații suplimentare

Comunicatul de presă privind pachetul de primăvară al semestrului european 2026

Întrebări și răspunsuri referitoare la pachetul de primăvară al semestrului european 2026

Pachetul de primăvară al semestrului european 2026 – documente

Previziunile economice din primăvara anului 2026

Semestrul european

Pagini de țară – Economie și finanțe – Comisia Europeană

Articol preluat de pe site-ul Reprezentanței Comisiei Europene în România.
Sursa foto: https://audiovisual.ec.europa.eu/