Comisia salută astăzi, 16 iunie, publicarea Codului consolidat de bune practici împotriva dezinformării.

Cei 34 semnatari, printre care se numără platforme, companii din sectorul tehnologiei și organizații ale societății civile, au urmat Orientările Comisiei din 2021 și au ținut seama de învățămintele crizei cauzate de pandemia de COVID-19 și de cele desprinse în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Codul consolidat se bazează pe Codul de bune practici din 2018, primul de acest gen, recunoscut în întreaga lume ca un cadru deschizător de drumuri. Noul cod stabilește angajamente cu o sferă largă și precise din partea platformelor și a industriei de profil de a combate dezinformarea, marcând astfel un nou pas important către un mediu online mai transparent, mai sigur și mai demn de încredere.

Împreună cu Actul legislativ privind serviciile digitale, recent convenit, și cu viitoarea legislație privind transparența publicității politice și direcționarea anunțurilor publicitare politice, Codul consolidat de bune practici este o componentă esențială a setului de instrumente al Comisiei pentru combaterea răspândirii dezinformării în UE.

Printre cei 34 semnatari se numără importante platforme online, în special Meta, Google, Twitter, TikTok și Microsoft, precum și diverși alți actori, cum ar fi platforme mai mici sau specializate, sectorul anunțurilor publicitare online, companiile de tehnologia publicității, verificatorii veridicității informațiilor, organizațiile societății civile, precum și alți actori care furnizează expertiză și soluții specifice de combatere a dezinformării.

Codul consolidat are drept obiectiv să abordeze deficiențele codului anterior, prevăzând angajamente și măsuri mai ferme și detaliate, care se bazează pe lecțiile învățate în ultimii ani pe plan operațional.

Concret, noul cod cuprinde angajamente privind:

• extinderea participării: Codul nu se adresează doar marilor platforme, ci și unui mare număr de diverși actori care pot contribui la a atenua răspândirea dezinformării, iar numeroși alți posibili semnatari sunt bineveniți să adere la acesta;
• eliminarea stimulentelor financiare pentru răspândirea dezinformării, astfel încât vectorii dezinformării să nu obțină venituri din publicitate;
• includerea în domeniul de aplicare al codului a noilor comportamente manipulatoare, cum ar fi conturile false, boții sau materialele deepfake răuvoitoare care contribuie la propagarea dezinformării;
• capacitarea utilizatorilor prin punerea la dispoziție a unor instrumente mai bune de recunoaștere, înțelegere și semnalare a dezinformării;
• dezvoltarea verificării veridicității informațiilor în toate țările UE și în toate limbile Uniunii, concomitent cu asigurarea unei remunerații echitabile pentru activitatea desfășurată de verificatorii veridicității informațiilor;
• asigurarea transparenței publicității politice, permițându-le utilizatorilor să recunoască cu ușurință anunțurile publicitare politice datorită unei mai bune etichetări și informări privind sponsorii, cheltuielile efectuate și perioada de afișare;
• creșterea sprijinului pentru cercetători, prin îmbunătățirea accesului acestora la datele platformelor;
• evaluarea impactului codului prin intermediul unui cadru solid de monitorizare și prin transmiterea periodică de către platforme de rapoarte cu privire la modul în care își pun în aplicare angajamentele;
• înființarea unui centru de transparență și a unui grup operativ care să ofere cu ușurință o imagine de ansamblu transparentă asupra punerii în aplicare a codului, asigurându-se că acesta continuă să fie adaptat exigențelor viitorului și adecvat scopului.

În definitiv, scopul urmărit este ca acest cod să fie recunoscut drept cod de conduită în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale în vederea atenuării riscurilor la care sunt expuse platformele online foarte mari din cauza dezinformării.

Articol preluat de pe site-ul Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Citește articolul integral aici.