Pe 18 martie, Comisia Europeană a prezentat orientări operaționale pentru a sprijini statele membre în aplicarea Directivei privind protecția temporară pentru refugiații din Ucraina

De la începutul invaziei militare ruse a Ucrainei, la 24 februarie, peste 3 milioane de persoane au fugit din țară, mai mult de jumătate dintre acestea fiind copii, potrivit estimărilor ONU. Ca răspuns la această situație fără precedent, UE a convenit în timp record să activeze Directiva privind protecția pentru a ajuta persoanele care fug din calea războiului din Ucraina. Directiva a devenit aplicabilă imediat, la 4 martie, și oferă acum protecție imediată pentru milioane de persoane.

Orientări pentru statele membre

Orientările sunt concepute ca un document evolutiv, menit să reflecte situația de pe teren și să țină seama în mod corespunzător de evoluția nevoilor statelor membre. Principalele elemente ale acestora includ:

• – clarificarea cu privire la persoanele care au dreptul la protecție temporară, inclusiv, de exemplu, persoanele care au beneficiat de protecție internațională sau de o protecție națională echivalentă în Ucraina înainte de 24 februarie și care au fost strămutate din Ucraina la 24 februarie sau după această dată, precum și membrii familiilor acestora;
• – o definiție a „protecției adecvate” în temeiul dreptului național, care este o alternativă la protecția temporară care poate fi oferită de statele membre. O astfel de protecție nu trebuie să fie identică cu protecția temporară, dar trebuie să respecte Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și spiritul Directivei privind protecția temporară. Trebuie să se asigure respectarea demnității umane și, prin urmare, un nivel de trai demn pentru toată lumea;
• – specificarea tipului de dovezi necesare pentru a beneficia de protecție temporară sau de protecție adecvată în temeiul legislației naționale;
• – încurajarea statelor membre să aibă în vedere extinderea protecției temporare la persoanele care, strict vorbind, nu ar intra în domeniul de aplicare al deciziei, dar care au nevoie de protecție, cum ar fi persoanele care au fugit din Ucraina cu puțin timp înainte de 24 februarie 2022;
• – copiii: orientările includ un capitol dedicat copiilor. În cazul copiilor și al adolescenților neînsoțiți, ar trebui să fie numit imediat un tutore legal sau un reprezentant corespunzător. De asemenea, Comisia coordonează eforturile de transfer astfel încât copiii și adolescenții neînsoțiți să poată fi transferați către alte state membre. Toți copiii care fug din calea războiului, indiferent de statutul lor, ar trebui să beneficieze de protecție deplină și de acces rapid la drepturile lor specifice (inclusiv la educație, asistență medicală și asistență psihosocială);
• – orientări privind drepturile specifice prevăzute de Directiva privind protecția temporară: un permis de ședere ar trebui să servească drept document care să dovedească statutul acestor persoane în fața altor autorități, cum ar fi oficiile și serviciile de ocupare a forței de muncă, școlile sau spitalele. În cazul în care nu s-au eliberat încă permisele de ședere, statele membre ar trebui să faciliteze deschiderea de conturi bancare și accesul la serviciile relevante pe baza unui document de identitate sau a unei dovezi de intrare în UE după data de 24 februarie 2022;
• – orientări pentru asigurarea liberei circulații atât înainte, cât și după eliberarea permiselor de ședere: cetățenii ucraineni care dețin pașapoarte biometrice sau resortisanții țărilor pentru care se aplică exonerarea de la obligația de a deține o viză de scurtă ședere pentru intrarea în Uniune au dreptul de a circula liber în spațiul Schengen după ce au fost admiși pe teritoriu pentru o perioadă de 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile. În cazul cetățenilor țărilor pentru care nu se aplică exonerarea de la obligația de a deține viză, Comisia recomandă ca statele membre de primă intrare să elibereze vize cu o perioadă de valabilitate de 15 zile la frontieră și ca statele membre de intrare ulterioară să nu impună sancțiuni financiare transportatorilor care transportă persoane care beneficiază de protecție temporară, dar care nu dețin documente de intrare valabile. După eliberarea unui permis de ședere, persoanele care beneficiază de protecție temporară au dreptul de a circula liber;
• – furnizarea de asistență pentru repatriere persoanelor care nu au drept de ședere în UE, cum ar fi necesitatea ca aceste persoane să beneficieze de asistență consulară pentru repatriere, domeniu în care Frontex poate oferi sprijin.

Articol preluat de pe site-ul Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Citește articolul integral aici.