Comisia Europeană a adoptat astăzi, 16 septembrie, o lege europeană privind libertatea mass-mediei, un nou set de norme menite să protejeze pluralismul și independența mass-mediei în UE.

Regulamentul propus include, printre altele, garanții împotriva interferențelor politice în deciziile editoriale și împotriva supravegherii. El pune accentul pe independența și finanțarea stabilă a serviciilor publice de mass-media, precum și pe transparența proprietății asupra mass-mediei și a alocării publicității de stat. De asemenea, stabilește măsuri pentru protejarea independenței editoriale și dezvăluirea conflictelor de interese. În cele din urmă, legea va aborda problema concentrărilor din sectorul mass-mediei și va crea un nou Comitet european independent pentru serviciile mass-media, compus din autorități naționale din domeniul mass-mediei. Comisia a adoptat și o recomandare complementară pentru a încuraja garanțiile interne pentru asigurarea independenței editoriale.

NU interferențelor politice și spionajului, DA finanțării stabile

Legea europeană privind libertatea mass-mediei va facilita funcționarea mass-mediei – publice și private – la nivel transfrontalier pe piața internă a UE, fără presiuni nejustificate și ținând seama de transformarea digitală a spațiului mass-media.

• Protejarea independenței editoriale – Regulamentul le va impune statelor membre să respecte libertatea editorială efectivă a furnizorilor de servicii mass-media și să asigure o mai bună protecție surselor jurnalistice. În plus, furnizorii de servicii mass-media vor trebui să asigure transparența în ceea ce privește proprietatea făcând publice informațiile respective și să ia măsuri în vederea garantării independenței deciziilor editoriale individuale.
• Neutilizarea programelor spion împotriva mass-mediei – Legea privind libertatea mass-mediei include garanții solide împotriva utilizării programelor spion (spyware) împotriva mass-mediei, jurnaliștilor și familiilor acestora.
• Independența mass-mediei de stat – în țările în care există instituții publice de mass-media, finanțarea acordată acestora ar trebui să fie adecvată și stabilă, pentru a asigura independența editorială. Președintele și consiliul de administrație al serviciilor publice de mass-media vor trebui să fie numiți într-un mod transparent, deschis și nediscriminatoriu. Furnizorii de servicii publice de mass-media trebuie să ofere o multitudine de informații și opinii, în mod imparțial, în conformitate cu misiunea lor de serviciu public.
• Testarea pluralismului mass-mediei – Legea privind libertatea mass-mediei le cere statelor membre să evalueze impactul concentrărilor de pe piața mass-mediei asupra pluralismului acesteia și asupra independenței editoriale. Ea impune, de asemenea, ca orice măsură legislativă, de reglementare sau administrativă luată de un stat membru și care ar putea afecta mass-media să fie justificată legal și proporțională.
• Transparența publicității de stat – Legea privind libertatea mass-mediei va stabili noi cerințe pentru alocarea publicității de stat mass-mediei, astfel încât aceasta să fie transparentă și nediscriminatorie. Legea va spori, de asemenea, transparența și obiectivitatea sistemelor de măsurare a audienței, care au un impact asupra veniturilor obținute din publicitate, în special în mediul online.
• Protejarea conținutului mediatic online – bazându-se pe Actul legislativ privind serviciile digitale, Legea privind libertatea mass-mediei include garanții împotriva eliminării nejustificate a conținutului mediatic produs respectând standardele profesionale. În cazurile care nu implică riscuri sistemice, cum ar fi dezinformarea, platformele online foarte mari care intenționează să elimine anumite conținuturi mass-media legale considerate a fi contrare politicilor platformei vor trebui să informeze în prealabil furnizorii de servicii mass-media cu privire la motivele pentru care vor face acest lucru. Toate plângerile depuse de furnizorii de servicii mass-media vor trebui să fie prelucrate cu prioritate de către platformele respective.
• Noul drept al utilizatorului de a personaliza oferta media – Legea privind libertatea mass-mediei va introduce un drept de personalizare a ofertei mass-media pe dispozitive și interfețe, de exemplu pe televizoarele conectate, permițându-le utilizatorilor să modifice setările implicite astfel încât să reflecte propriile preferințe.

Propunerea este însoțită de o recomandare care stabilește o serie de bune practici voluntare colectate din sector și care vizează promovarea independenței editoriale și asigurarea unei mai mare transparențe în ceea ce privește proprietatea. Recomandarea conține un set de măsuri voluntare pe care întreprinderile din domeniul mass-mediei sunt invitate să le ia în considerare. De exemplu, sunt încurajate să asigure condițiile necesare pentru crearea independentă de conținut editorial, să le ofere jurnaliștilor posibilitatea de a participa la deciziile importante pentru funcționarea organelor de presă și să elaboreze strategii pentru asigurarea stabilității pe termen lung a producției de conținut de știri.

Un organism european de supraveghere a libertății mass-mediei

Comisia propune înființarea unui nou Comitet european independent pentru serviciile mass-media, alcătuit din autorități naționale din domeniu. Comitetul va promova aplicarea eficace și consecventă a cadrului legislativ al UE privind mass-media, în special prin asistarea Comisiei în elaborarea orientărilor privind aspectele de reglementare a mass-mediei. El va fi în măsură să emită opinii cu privire la măsurile și deciziile naționale care afectează piețele mass-mediei și la concentrările de pe piețele mass-mediei.

Comitetul va coordona măsurile naționale de reglementare privind mass-media din afara UE care prezintă un risc pentru securitatea publică, cu scopul de a se asigura că mass-media respectivă nu eludează normele aplicabile în UE. În plus, va organiza un dialog structurat între platformele online foarte mari și sectorul mass-mediei, pentru a promova accesul la diverse oferte mass-media și pentru a monitoriza respectarea de către platforme a inițiativelor de autoreglementare, cum ar fi Codul de bune practici al UE privind dezinformarea.

Etapele următoare

Propunerea de regulament a Comisiei urmează să fie discutată de Parlamentul European și de statele membre, în cadrul procedurii legislative ordinare. Odată adoptată, va fi direct aplicabilă în întreaga Uniune Europeană. Comisia va încuraja discuțiile, în special în cadrul Forumului european al mass-mediei de știri, cu privire la practicile voluntare ale societăților din domeniul mass-mediei legate de recomandarea însoțitoare.

Context

Mass-media independentă este un „câine de pază” public, un pilon esențial al democrației, precum și o parte importantă și dinamică a economiei noastre. Ea este esențială pentru formarea unei sfere publice, pentru formarea opiniei publice și pentru tragerea la răspundere a celor aflați la putere. La scară mondială, Uniunea Europeană rămâne un bastion al libertății și independenței mass-mediei.

În același timp, peste tot în UE se remarcă tendințe din ce în ce mai îngrijorătoare. Comisia a monitorizat îndeaproape toate aceste evoluții prin intermediul Raportului privind statul de drept și al altor instrumente, cum ar fi Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei. Provocările identificate în rapoartele anterioare privind statul de drept au stat la baza mai multor inițiative recente ale UE, printre care o recomandare privind siguranța jurnaliștilor și un pachet de măsuri pentru a aborda acțiunile abuzive în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP).

Articol preluat de pe site-ul Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Citește articolul integral aici.