Ieri, 25 mai, Comisia Europeană a propus ca încălcarea măsurilor restrictive impuse de UE să fie inclusă pe lista infracțiunilor incriminate de UE.

Comisia propune, de asemenea, noi norme consolidate în materie de recuperare și confiscare a activelor, care vor contribui, de asemenea, la punerea în aplicare a măsurilor restrictive ale UE. Având în vedere continuarea agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, este extrem de important ca măsurile restrictive impuse de UE să fie puse în aplicare pe deplin și să nu se tolereze ca încălcarea acestor măsuri să aducă beneficii celor care le încalcă. Propunerile de astăzi urmăresc să asigure faptul că activele persoanelor și ale entităților care încalcă măsurile restrictive pot fi efectiv confiscate în viitor. Propunerile au fost prezentate în contextul Grupului operativ „Înghețare și punere sub sechestru”, înființat de Comisie în luna martie.

În primul rând, Comisia a propus ca încălcarea măsurilor restrictive impuse de UE să fie inclusă pe lista infracțiunilor incriminate de UE. Acest lucru va permite stabilirea unui standard de bază comun în materie de infracțiuni și sancțiuni penale, aplicabil la nivelul întregii UE. La rândul lor, aceste norme comune ale UE vor facilita investigarea, urmărirea penală și pedepsirea încălcărilor măsurilor restrictive în toate statele membre.

În al doilea rând, Comisia prezintă o propunere de directivă privind recuperarea și confiscarea activelor, al cărei obiectiv principal este de a asigura faptul că autorii infracțiunilor nu obțin beneficii de pe urma infracțiunilor lor. Propunerea prevede, așadar, ca autorii infracțiunilor să fie deposedați de câștigurile obținute în mod ilicit și să se limiteze capacitatea acestora de a săvârși alte infracțiuni. Normele propuse se vor aplica, de asemenea, în cazul încălcării măsurilor restrictive, fiind prevăzută urmărirea, înghețarea, gestionarea și confiscarea efectivă a câștigurilor obținute din încălcarea măsurilor restrictive.

Măsurile restrictive sunt un instrument esențial pentru apărarea securității internaționale și promovarea drepturilor omului. Aceste măsuri includ înghețarea activelor, interdicțiile de călătorie, restricțiile la import și la export și restricțiile impuse cu privire la serviciile bancare și alte servicii. În prezent, există peste 40 de regimuri de măsuri restrictive aplicabile în UE, iar normele care incriminează încălcările acestor măsuri diferă de la un stat membru la altul.

Uniunea a stabilit o serie de măsuri restrictive împotriva unor persoane și întreprinderi din Rusia și Belarus, precum și măsuri sectoriale, dintre care unele datează din 2014. Punerea în aplicare a măsurilor restrictive stabilite de UE în urma atacului Rusiei asupra Ucrainei a evidențiat complexitatea identificării activelor deținute de oligarhi, care ascund astfel de active în diferite jurisdicții prin structuri juridice și financiare complexe. O aplicare inconsecventă a măsurilor restrictive subminează capacitatea Uniunii de a avea o poziție unitară.

Articol preluat de pe site-ul Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Citește articolul integral aici.