Str. I.L. Caragiale nr. 7, Rasnov 0788 11 55 11 edrasnov@gmail.com

Comisia Europeană stabilește etape esențiale pentru gestionarea riscurilor climatice în vederea protejării oamenilor și a prosperității

Comisia Europeană stabilește etape esențiale pentru gestionarea riscurilor climatice în vederea protejării oamenilor și a prosperității

12 martie 2024 0 Comentarii

Comisia Europeană a publicat astăzi, 12 martie, o comunicare privind gestionarea riscurilor climatice în Europa.

Acesta stabilește modul în care UE și statele sale membre pot anticipa, înțelege și aborda mai bine riscurile climatice tot mai mari. Raportul prezintă, de asemenea, modul în care acestea pot pregăti și pune în aplicare politici care salvează vieți, reduc costurile și protejează prosperitatea în întreaga UE.

Comunicarea reprezintă un răspuns la prima evaluare europeană a riscurilor climatice (EUCRA), un raport științific al Agenției Europene de Mediu. Împreună, acestea reprezintă un apel la acțiune pentru toate nivelurile de guvernare, precum și pentru sectorul privat și societatea civilă. Acestea stabilesc în mod clar modul în care toate sectoarele și domeniile de politică majore sunt expuse riscurilor legate de climă, cât de grave și urgente sunt riscurile și cât de important este să se clarifice cine are responsabilitatea de a aborda riscurile.

2023 a fost cel mai cald an înregistrat. Potrivit raportului din februarie al Serviciului Copernicus privind schimbările climatice, temperatura medie globală din ultimele 12 luni depășise pragul de 1.5 grade stabilit în Acordul de la Paris. Întrucât UE ia măsuri cuprinzătoare pentru a-și reduce emisiile și a limita schimbările climatice, trebuie, de asemenea, să luăm măsuri pentru a ne adapta la schimbările deja inevitabile și pentru a proteja oamenii și prosperitatea. Potrivit sondajului Eurobarometru, 77 % dintre europeni consideră că schimbările climatice reprezintă o problemă foarte gravă, iar mai mult de unul din trei europeni (37 %) se simt deja expuși la riscuri climatice.

Comunicarea de astăzi arată modul în care UE poate depăși în mod eficace riscurile și poate consolida reziliența la schimbările climatice. Comisia propune o serie de acțiuni și va colabora cu alte instituții ale UE, cu statele membre, cu autoritățile regionale și locale, cu cetățenii și cu întreprinderile pentru a da curs acestor sugestii.

Dotarea societății europene pentru o mai mare reziliență la schimbările climatice

Comunicarea Comisiei subliniază modul în care acțiunile de îmbunătățire a rezilienței la schimbările climatice sunt esențiale pentru menținerea funcțiilor societății și protejarea cetățenilor, a competitivității economice și a sănătății economiilor și întreprinderilor din UE. Aceasta este, de asemenea, imperativă pentru o tranziție justă și echitabilă. Investițiile inițiale în reducerea vulnerabilității noastre la riscul climatic vor suporta costuri mult mai mici decât sumele semnificative necesare pentru redresarea în urma efectelor schimbărilor climatice, cum ar fi secetele, inundațiile, incendiile forestiere, bolile, eșecurile culturilor sau valurile de căldură. Prin estimări prudente, aceste daune ar putea reduce PIB-ul UE cu aproximativ 7 % până la sfârșitul secolului. Investițiile în clădiri reziliente la schimbările climatice, în rețele de transport și energetice ar putea crea, de asemenea, oportunități de afaceri semnificative și ar putea aduce beneficii pe scară mai largă economiei europene, generând locuri de muncă de înaltă calificare și energie curată la prețuri accesibile.

Pentru a ajuta UE și statele sale membre să gestioneze riscurile climatice, comunicarea identifică patru categorii principale de acțiuni:

  • O mai bună guvernare: Comisia invită statele membre să se asigure că riscurile și responsabilitățile sunt mai bine înțelese, bazate pe cele mai bune dovezi și pe dialog. Identificarea „proprietarilor de riscuri” este un prim pas esențial. Comisia solicită o cooperare mai strânsă între nivelurile național, regional și local în ceea ce privește reziliența la schimbările climatice, pentru a se asigura că cunoștințele și resursele sunt puse la dispoziție acolo unde acestea sunt cele mai eficace. Reziliența la schimbările climatice este abordată din ce în ce mai mult în toate politicile sectoriale, dar persistă deficiențe în ceea ce privește planificarea și punerea în aplicare la nivel național. Comunicarea ia act de faptul că statele membre au luat primele măsuri pentru a include reziliența la schimbările climatice în planurile lor naționale privind energia și clima (PNEC).
  • Instrumente mai bune pentru responsabilizarea proprietarilor de riscuri: Factorii de decizie, întreprinderile și investitorii trebuie să înțeleagă mai bine interconexiunile dintre riscurile climatice, investiții și strategiile de finanțare pe termen lung. Acest lucru poate oferi semnale adecvate pieței pentru a contribui la eliminarea lacunelor actuale în materie de reziliență și protecție. Comisia va îmbunătăți instrumentele existente pentru a ajuta autoritățile regionale și locale să se pregătească mai bine prin intermediul unor date solide și solide. Comisia și Agenția Europeană de Mediu (AEM) vor oferi acces la date, produse, aplicații, indicatori și servicii granulare și localizate esențiale. Pentru a ajuta în situații de urgență, în 2025 Serviciul Galileo de avertizare de urgență prin satelit (EWSS) va deveni disponibil pentru a comunica informațiile de alertă persoanelor, întreprinderilor și autorităților publice, chiar și atunci când sistemele de alertă terestre sunt în declin. Lacunele majore în materie de date vor fi reduse datorită propunerii de lege privind monitorizarea pădurilor și de monitorizare a solului, care va îmbunătăți instrumentele de alertă timpurie în caz de incendii forestiere și alte dezastre și va contribui la evaluări mai precise ale riscurilor. În sens mai larg, Comisia va promova utilizarea sistemelor disponibile de monitorizare, prognoză și avertizare.
  • Valorificarea politicilor structurale: politicile structurale din statele membre pot fi utilizate în mod eficient pentru a gestiona riscurile climatice. Trei domenii de politică structurală au o promisiune specială în ceea ce privește gestionarea riscurilor climatice în toate sectoarele: o mai bună amenajare a teritoriului în statele membre; integrarea riscurilor climatice în planificarea și întreținerea infrastructurii critice; corelarea mecanismelor de solidaritate la nivelul UE, cum ar fi UCPM, Fondul de solidaritate al UE și investițiile structurale ale politicii de coeziune, cu măsuri naționale adecvate de reziliență. Sistemele și activele de protecție civilă trebuie să fie adaptate exigențelor viitorului, prin investiții în gestionarea riscurilor de dezastre la nivelul UE și al statelor membre, capacități de răspuns și expertiză care pot fi mobilizate rapid la nivel transfrontalier. Acest lucru ar trebui să integreze pe deplin riscurile climatice în procesele de gestionare a riscurilor de dezastre.
  • Condiții prealabile adecvate pentru finanțarea rezilienței la schimbările climatice: Mobilizarea unei finanțări suficiente pentru reziliența la schimbările climatice, atât publică, cât și privată, va fi esențială. Comisia este pregătită să sprijine statele membre să îmbunătățească și să integreze întocmirea bugetului în funcție de riscurile climatice în procesele bugetare naționale. Pentru a se asigura că cheltuielile UE sunt reziliente la schimbările climatice, Comisia va integra considerentele legate de adaptarea la schimbările climatice în punerea în aplicare a programelor și activităților UE, ca parte a principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ”. Comisia va convoca un grup de reflecție temporar privind mobilizarea finanțării rezilienței la schimbările climatice. Grupul de reflecție va reuni principalii actori industriali și reprezentanți ai instituțiilor financiare publice și private pentru a reflecta asupra modalităților de facilitare a finanțării rezilienței la schimbările climatice. Comisia invită statele membre să țină seama de riscurile climatice atunci când includ criterii de durabilitate ecologică în procedurile de achiziții publice competitive, de exemplu prin intermediul Regulamentului privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete.

Din perspectivă sectorială, Comisia prezintă sugestii concrete de acțiune în șase clustere principale de impact: ecosistemele naturale, apa, sănătatea, alimentele, infrastructura și mediul construit, precum și economia. Punerea în aplicare a legislației UE existente este un precursor important pentru gestionarea cu succes a riscurilor în multe dintre aceste domenii, iar principalele măsuri sunt prezentate în comunicare.

În timp ce comunicarea se axează pe gestionarea riscurilor climatice în cadrul Uniunii Europene, UE este, de asemenea, activă la nivel internațional în abordarea riscurilor climatice, iar o mare parte din finanțarea noastră internațională pentru combaterea schimbărilor climatice este destinată măsurilor de adaptare. Comisia va continua să facă schimb de experiență, cunoștințe și instrumente privind gestionarea riscurilor climatice la nivel internațional și să includă gestionarea riscurilor climatice în discuțiile bilaterale și multilaterale.

Istoricul dosarului

O accelerare istorică a perturbărilor climatice în 2023 a înregistrat o creștere a încălzirii globale cu 1,48 °C peste nivelurile preindustriale, iar temperaturile oceanelor și pierderea gheții din Oceanul Antarctic au rupt cu o marjă largă. Temperatura aerului la suprafață a crescut și mai mult în Europa, cea mai recentă medie pe cinci ani situându-se la 2,2 °C peste era preindustrială. Europa se încălzește de două ori mai repede decât restul lumii.

Pentru a evita cele mai slabe rezultate ale schimbărilor climatice și pentru a proteja viețile, sănătatea, economia și ecosistemele, emisiile trebuie reduse. Deși UE ia măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, impactul asupra climei ne aparține deja, iar riscurile vor continua să crească, ceea ce înseamnă că măsurile de adaptare la schimbările climatice sunt, de asemenea, esențiale.

Evaluarea europeană a riscurilor climatice identifică 36 riscuri climatice majore pentru Europa în cadrul a cinci mari clustere: ecosistemele, alimentele, sănătatea, infrastructura și economia. Peste jumătate dintre riscurile identificate necesită în prezent mai multe acțiuni, iar opt dintre acestea sunt deosebit de urgente, în principal pentru conservarea ecosistemelor, protejarea oamenilor împotriva căldurii, protejarea oamenilor și a infrastructurii împotriva inundațiilor și a incendiilor forestiere.

De la adoptarea primei strategii de adaptare a UE în 2013 și a Strategiei actualizate privind adaptarea, adoptată în februarie 2021 în cadrul Comisiei von der Leyen, UE și statele sale membre au înregistrat progrese considerabile în ceea ce privește înțelegerea riscurilor climatice cu care se confruntă și pregătirea pentru acestea. Evaluările naționale ale riscurilor climatice sunt utilizate din ce în ce mai mult pentru a contribui la elaborarea politicii de adaptare. Cu toate acestea, nivelul de pregătire al societății este încă scăzut din cauza decalajului dintre elaborarea și punerea în aplicare a politicilor și creșterea rapidă a nivelurilor de risc.

Pentru mai multe informații

Comunicarea privind gestionarea riscurilor climatice în Europa

Rezumat – Evaluarea europeană a riscurilor climatice (EUCRA)

Raport privind prevenirea și gestionarea riscurilor de dezastre în Europa

Întrebări și răspunsuri

Fișă informativă

Strategia UE privind adaptarea

Legea europeană a climei

Misiunea UE privind adaptarea la schimbările climatice

Climate-ADAPT


Articol preluat de pe site-ul Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Sursa foto: https://audiovisual.ec.europa.eu/

Citește articolul integral aici.

Adaugă un comentariu